Sa facem cunoştinţă!

Fotografia mea
Constantin Iordăchescu
Fălticeni, Judetul Suceava, Romania
Absolvent al Seminarului Teologic Liceal Ortodox "Mitropolitul Dosoftei" din Suceava, Student la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, fost vicepreşedinte la ASCOR Bucureşti, organizator de Pelerinaje cu folos duhovnicesc.
Vizualizaţi profilul meu complet

Lumina lui Hristos luminează tuturor!

Să aveţi pace, lumină şi bucurie! Bine aţi venit!

5/14/2008

ISPITIRILE DIAVOLILOR ECUMENICI

Un creştin ortodox a povestit ca a fost în pelerinaj la Medjugorje, în Croaţia, unde se află o parohie greco-catolică şi unde se arată Maica Domnului şi transmite mesaje unor copii. Aici a aflat că se întâmplă mari minuni, vindecări sufleteşti şi trupeşti. Într-o noapte a plouat cu stele. Enoriaşii parohiei, văzând această “minune”, s-au spovedit cu toţii a doua zi, crezând că vine sfârşitul lumii.

Ajuns la Medjugorje, creştinul ortodox s-a închinat în Biserică, s-a împărtăşit şi a urcat pe jos colina Podbrdo - Colina Apariţiilor - pe un drum care imita Drumul Crucii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. La a unsprezecea oprire, creştinul ortodox a văzut-o pe Maica Domnului, exact cum au văzut-o şi copiii şi cum este sculptată în statueta ce se află în faţa catedralei. În acele momente a auzit un glas care îl îndemna la pocăinţă şi i-a părut rău de păcatele săvârşite. A auzit şi alte mesaje şi a trăit stări de mare bucurie. Apoi i-au venit în minte gânduri să participe activ la unirea Bisericii Ortodoxe cu Biserica romano-catolică.
În timpul pelerinajului s-a împărtăşit de cinci ori la greco-catolici, dar când a revenit acasă a avut mari probleme, atat la serviciu, cât şi în familie (rudele pentru care s-a rugat certându-se şi bătându-se). După două zile de la sosire a avut o mare dorinţă de a veni la mănăstirile noastre ortodoxe şi a se ruga. Tot după două zile credinciosul ortodox a început să citească din nou Acatistul Rugului Aprins al Maicii Domnului. La puţin timp după ce a citit acatistul, pe cand se afla între veghe şi somn, a avut nişte gânduri de desfrânare şi în cameră să a apărut “un părinte” cunoscut, care s-a apropiat de el. Un gând îi spunea însă că nu este părintele pe care îl cunoştea şi, într-adevăr, când s-a uitat mai cu atenţie, a văzut că era altcineva. “Părintele” respectiv s-a apropiat de el şi în acele momente a simţit o forţă rea, care apăsa asupra lui. A vrut să facă cruce, dar era paralizat şi nu putea mişca mâna.
În partea lui stangă era un alt “părinte”, care avea un epitrahil negru şi a vrut să i-l pună pe cap. În acele momente de cumpănă, creştinul ortodox s-a rugat Maicii Domnului şi a făcut cruce cu limba, cele două persoane dispărând ca prin minune.
Creştinul a fost apoi la un duhovnic iscusit şi s-a spovedit, iar acesta i-a spus urmatoarele:
  • Un părinte duhovnicesc văzator cu duhul, care a fost în acel loc, a constatat că vedeniile şi mesajele pe care le primesc şi le transmit vizionarii nu sunt de la Dumnezeu.
  • Stările de bucurie şi fericire trăite de credincioşii ortodocşi care merg la Medjugorje nu sunt de la Duhul Sfant.
  • Orice abatere de la credinţa ortodoxă descoperită de Dumnezeu oamenilor este datorată diavolilor teologi-arhiconi care intră în mintea oamenilor mândri.
  • Sfintele Canoane ale Bisericii Ortodoxe interzic participarea la rugaciune şi în special împărtăşirea credincioşilor ortodocşi la alte religii şi confesiuni creştine, pentru a nu primi în sufletele lor din duhurile diavoleşti care se află în acele locuri.
  • Creştinul ortodox care părăseşte Biserica Ortodoxă, unde se află plinătatea Harului şi a Darurilor Dumnezeieşti, şi merge la alte confesiuni creştine ca să se roage şi să se împărtăşească, va primi de acolo duhuri diavoleşti.

Acest lucru îl vedem şi din relatarea creştinului ortodox care a fost în pelerinaj la Medjugorje. S-a văzut însă că prin citirea Acatistului Rugului Aprins al Maicii Domnului, ca de altfel şi prin citirea altor Acatiste şi prin spovedanie, Dumnezeu a alungat, prin Maica Domnului, diavolii pe care îi primise creştinul ortodox care participase la rugaciune şi împărtăşire cu cei de altă credinţă.
Această întâmplare este, de fapt, o minune dumnezeiască, pentru că sunt şi alte întâmplări nefericite, în care creştinii ortodocsi pierd Harul Duhului Sfânt şi rămân cu acele duhuri diavoleşti şi cu credinţa rătăcitoare sau eretică, ori trec la alte secte.


de Monah Paraschiv CLEOPA. Credinţa ortodoxă, Februarie 2000. Atitudini, Pg. 15


PENTRU A VEDEA RESTUL ARTICOLULUI APASATI AICI

Maxime memorabile

Daca vrei sa-L faci pe Dumnezeu sa rada, spune-i ce planuri ti-ai facut. (Woody Allen)
Vreau sa cunosc gandurile lui Dumnezeu, restul sunt detalii. (Albert Einstein)
Nu sunt de acord cu ce spui, dar as apara cu viata dreptul tau de a spune ce crezi. (Voltaire)
Sunt un om programat, trebuie sa raspund pentru fiecare minut pe care l-am irosit. (Eugen Barbu)


PENTRU A VEDEA RESTUL ARTICOLULUI APASATI AICI

Pupaza si cei trei pitici

In padurea cu alune, aveau casa trei pitici. Vine pupaza si spune: - Simptomatic, idiosincrazia dilematica îsi reverbereaza atenuant ecourile absconse protoarmonice din spatele semitranscendent si disonant al obscurantismului incandescent de sorginte medievala, capsulând filonul crepuscular sincretic si aluziv metempsihotic al transmigratiei alchimice dinspre circumvolutiunile interioare ale epocii istorice care tind sa formeze adevarate supape paleontologice spre propensiunea paradigmelor de orientare paseista. ... Pupaza a fost ucisa cu bestialitate de cei trei pitici.


PENTRU A VEDEA RESTUL ARTICOLULUI APASATI AICI

Fălticeni, oraşul meu natal

Istorie
Despre oraşul Fălticeni se spune în "Marele Dicţionar Geografic al României" că este întemeiat de Ioniţă Başotă în anul 1780, prin hrisovul domnitorului Constantin Moruzi, din 8 august, şi că îndată după întemeiere, târgul Şoldăneşti, adică Fălticenii de astăzi, s-a populat cu locuitori din satul Baia; refugiaţi aici în urma unei mari inundaţii a râului Moldova (nu există însă nici o atestare documentară în acest sens).
Din anumite cercetări se spune că oraşul a existat înainte de data hrisovului domnesc din 8 august 1780. Satul Folticeni este menţionat în documente din 1490 şi 1550, când voievodul Alexandru Lăpuşneanu scrie că satul şi terenul aferent aparţin mănăstirii Moldoviţa.
Fălticenii sunt o transformare în oraş a unor sate existente încă de pe la 1400 şi mai devreme. Numele s-a schimbat din Şoldăneşti în Fălticeni în anul 1836 după numele satului şi moşiei Fălticenii Vechi.
În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Baia.
Cultură
Fălticeni este un punct de reper pentru cultura si ştiinţa naţională. Un mare număr de persoane marcante s-au format şi au creat în Fălticeni. După Bucureşti şi Iaşi, Fălticeniul este al treilea oraş din ţară ca număr de scriitori autohtoni. Raportat, însă, la numărul de locuitori, Fălticeniul se situează pe primul loc în România. Fălticeni a dat României zeci de oameni ai literelor de talie naţională şi recunoaştere mondială. Oraşul a format 16 academicieni, 12 generali, 60 de doctori în cultură şi ştiinţă.
Personalităţi
Târgul Fălticeni se afirmă în cultura naţională începând de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Din bogatul lexicon al personalităţilor fălticenene fac parte scriitorii Matei Milo, Enache Gane, Costache Gane, Maria Cantacuzino, Nicolae Istrati, Nicu Gane, Ion Creangă, Nicolae Beldiceanu, Mihail Sadoveanu, Ion Dragoslav, Anton Holban, Horia Lovinescu, Vasile Lovinescu, Nicolae Labiş, Vasile Savel, Nicolae Jianu, Mihail Şerban şi Grigore Ilisei, istoricii, criticii literari şi filologii Eugen Lovinescu, Alexandru Lambrior, Teodor V. Stefanelli, Virgil Tempeanu, Gheorghe Cardaş, Mihai Gafiţa, A.G. Stino, Constantin Ciopraga, Cornel Dimitriu, Ştefan S. Gorovei; oamenii de teatru şi muzicienii Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Paul Călinescu, George Adamachi, Alexandru Alger, artiştii plastici Ion Irimescu, Ştefan Şoldanescu, Dimitrie Hârlescu, Aurel Băeşu, Maria Mihăescu, Mihai Camaruţ, Vasile Vasiliu-Falti, Teodor Tatos, folcloriştii Artur Gorovei şi Mihai Lupescu, oamenii de ştiinţă Dimitrie Leonida, Nicolae Grigoraş, Vasile Ciurea, Mihai Băcescu, Eliot Sorel, Sofia Ionescu-Ogrezeanu şi Florin Constantin Ghiurea etc.


PENTRU A VEDEA RESTUL ARTICOLULUI APASATI AICI

Episod nostim din viata lui Radu Gyr pe cand acesta era la Aiud

Gyr mi-a povestit că atunci când în peregrinările sale penitenciare dinainte de 23 august, l-a întâlnit pentru prima oară pe Urdăreanu, acesta era ordonanţa Maiorului Munteanu. După ce l-a observat în mai multe rânduri pe Gyr, a venit la el şi l-a întrebat:
- Dumneavoastă sunteţi unul din ăia cu bani mulţi?
- Vrei să spui bancher? A zis Gyr.
- Da! Aşa.
- Nu, domnule, sunt profesor.
- Dar sunteţi evreu? Nu-i aşa?
- Eu sunt legionar, domnule gardian.
- Legionar, legionar, dar evreu, nu-i aşa?
Cu umorul care, în ciuda atâtor îndurări, nu l-a părăsit niciodată, Gyr i-a zâmbit, apoi a făcut un gest afirmativ din cap şi a adăugat conspirativ:
- Să nu spui la nimeni, că e secret, domnule Urdoreanu.
- Bine, bine, dar să ştiţi că pe mine mă cheamă Urdăreanu, nu Urdoreanu, de la urdă, nu de la urdori.
- Bine, domnule Urdoreanu, a conchis Gyr.
Urdăreanu l-a privit cu compătimire, ca pe unul căruia n-ai ce să-i mai faci. Fiindcă nu are nici atâta minte cât să priceapă un lucru atât de simplu şi a plecat. Mai târziu, fie că a înţeles singur, fie că l-au influenţat alţii, i-a arătat lui Gyr, pe lângă respectul pe care-l vedea că i-l acordă toţi, şi un fel de simpatie şi încredere specială. De aceea, în preajma începerii primei activităţi de reeducare paşnică (era prin 1947, deci stăpânea încă spiritul vechiului regulament) Urdăreanu, care nu mai era gardian de ordonanţă, ci comandant al pazei, a venit la Gyr şi spunându-i că are sarcina de partid să explice deţinuţilor ce vrea partidul să facă, l-a rugat să scrie pe o hârtie cele ce s-ar cuveni să spună.
- Ştiţi, dumneavoastră, profesorii vă pricepeţi la chestii de-astea cu vorbiri... eu... sunt deştept dar nu prea le am pe-astea cu vorbirile şi p-ormă politicienii ăştia-s daţi dracu de blegi... înelegeţi, nu?
Gyr a răspuns că a înţeles ce vrea, i-a aşternut pe hârtie câteva rânduri şi l-a sfătuit ca pentru a face o mai bună impresie, să nu le citească ci să le înveţe pe dinafară.
Urdăreanu îl solicitase şi pe avocatul Puiu Caleia, care deasemenea, îi făcuse o scurtă ciornă şi îi recomandase acelaşi lucru ca şi Gyr.
După ce i-a adunat în curtea închisorii pe puţinii politici aflaţi la ora aceea la Aiud şi i-a inviat să se aşeze pe jos, cu picioarele încrucişate tuceşte, a început din memorie:
- Domnilor deţinuţi,... domnilor deţinuţi... partidul... noi... nu ne purtăm cu voi, ca voi cu noi... ce mai... noi nu vrem să vă exterminăm definitiv... fără ca să vă reeducăm... şi...
După ce a mai stors din chinuita lui memorie încă vreo zece cuvinte la fel de bine închegate între ele, a ridicat un braţ şi întinzându-l repezit şi marţial înspre ascultători, a răcnit cât l-au ţinut plămânii, ca într-un adevărat, dar tragic Caragiale:
- Şi acum... vouă... vă revine... penetraţiunea... că!...
A tăcut, dar a rămas cu braţul întins şi cu capul aruncat cu mândrie pe spate, a privit spre cer, aşteptând efectul asupra celor ce-l ascultaseră. Cum reacţia deţinuţilor a înârziat câteva secunde, el a legănat braţul a încurajare până când aceştia s-au pornit pe aplauze.
După ce le-a dat liber, i-a făcut semn lui Gyr şi când acesta s-a apropiat, i-a spus:
- Îs proşti, aproape toţi îs proşti... domni da proşti... da pân’ la urmă tot or fi înţeles ei... ai?... ce ziceţi?
- A fost grozav domnule Urdăreanu, nici unul dintre ei nu o să uite discursul ăsta, niciodată. O să rămână de pomină!
- Aşa-i?
- Aşa-i!

preluat din Ø Teodor Duţu, Amintiri despre cei care nu mai sunt, vol.1, Editura ALPHA MDN Buzău, 1999, p. 188-190


PENTRU A VEDEA RESTUL ARTICOLULUI APASATI AICI

5/11/2008

Canalul Dunăre-Bucureşti, visul lui Nicolae Ceauşescu, ar putea fi realizat din fonduri europene

Canalul Dunăre-Bucureşti ar putea fi realizat în cel puţin patru ani, iar costurile investiţiei se ridică la 450 de milioane de euro, proiect ce poate fi realizat din bani europeni, a declarat astăzi directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile Constanţa, Ovidiu Cupşa. Astfel s-ar putea realiza visul lui Nicolae Ceauşescu de a transforma Bucureştiul în oraş-port.El a afirmat azi la Constanţa, într-o conferinţă de presă, că au fost începute demersurile pentru promovarea unei hotărâri de guvern pentru trecerea din administrarea Ministerului Mediului în cea a Ministerul Transporturilor a cursurilor râurilor Argeş şi Dâmboviţa, pe care se vor realiza lucrările Canalului Dunăre-Bucureşti.După publicarea actul normativ, în aproximativ trei luni, Administraţia Canalelor Navigabile (ACN) va prelua şi inventaria activele şi va putea trece la realizarea studiilor de fezabilitate. Canalul Dunăre-Bucureşti va conecta Capitala la coridorul VII Paneuropean de Transport care va fi introdusă în circuitul capitalelor europene la Dunăre. Se va facilita astfel şi accesul direct la portul maritim Constanţa şi la reţeaua europeană interioară de căi navigabile.Porturile căii navigabile sunt situate unul în zona de sud- est a municipiului Bucureşti între localităţile 1 Decembrie şi Dărăşti de Ilfov, iar al doilea la Olteniţa la confluenţa râului Argeş cu fluviul Dunărea. Şeful ACN spune că prin aceste porturi se vor putea opera 20 milioane de tone marfă pe an ceea ce înseamnă aproximativ 30% din capacitatea Canalului Dunăre - Marea Neagră. Mai mult, canalul Dunăre-Bucureşti va putea fi folosit şi ca sursă de irigaţii pentru zonele adiacente, dar va avea şi rol de apărare împotriva inundaţiilor. Debitele de viitură vor fi controlate şi pe sectoarele din amonte de pe râul Argeş.Potrivit lui Ovidiu Cupşa, costurile investiţiei sunt de aproximativ 450 de milioane de euro, iar execuţia s-ar întinde pe cel puţin patru ani, perioada de amortizare a investiţiei fiind de 14 ani. El spune că avantajul unui astfel de proiect este că poate fi realizat din fonduri europene şi nu cu bani de la stat. Canalul Dunăre-Bucureşti este proiectat să aibă o lungime de 104 kilometri.
Preluat de pe>


PENTRU A VEDEA RESTUL ARTICOLULUI APASATI AICI

„Daruind altuia ce nu ai - credinta, lumina, incredere, nadejde - le vei dobandi si tu.“ Henri Michaux (in Pr.N.Steinhardt - Daruind vei dobandi)
"Când mergi la biserică, nu privi la nimeni, roagă-te cu ochii închişi sau aţinteşte-i la o icoană. Nu te interesa de vieţile preoţilor şi nu alerga în căutarea stareţilor şi a celor văzători cu duhul. Lumea se află în răutate şi amăgire, iar amăgirea-ademenirea sufletelor va fi directă, fii cu mare grijă." (Sfânta Matrona a Rusiei)


PENTRU A VEDEA RESTUL ARTICOLULUI APASATI AICI